Despre

Blogul meu de călătorii

 

Cred că niciunul dintre blogurile mele nu a suferit așa modificări, precum acesta. Am pornit, demult, când bloggingul era în România la început, cu un blog gratuit, în limba engleză, găzduit pe Blogspot. Pe platforma Google, deci, am învătat multe, foarte multe chestii singură. De fapt, cam tot. Când am pierdut acel blog, și odată cu el mai mult de un an de muncă, nopți nedormite, sute de tutoriale văzute, mi-am spus că nimic nu e întâmplător. Că bloggingul, ca atare, nu-i pentru mine. Și mi-am repetat-o de fiecare dată când mă bătea ideea s-o iau de la capăt.

 

Mă gândesc acum că mulți dintre bloggeri nu au de la bun început o idee clar concepută,  o nișă sau temele și subiectele despre care ar vrea să scrie. Știu doar că vor s-o facă. Simt nevoia să se exprime, iar scrisul este, zic, unealta cea mai la îndemână. Știu, scrisul nu e pentru toți. Scrisul este o formă de artă, indiferent că scrii despre șuruburi sau flori.
Dar, arta scrisului este printre puținele care poate fi modelată în timp. Dacă talentul lipsește, stilul și unicitatea pot transforma scrierile tale, aparent banale, în adevărate „opere literare”, nu doar transmiteri. Pornind de la asta, am decis să-mi mai dau o șansă.
Întreb în dreapta și-n stânga iar, mă documentez și iată, din senin, din iarbă verde, mă trezesc cu trei bloguri. Erau patru, la un moment dat.
Le-aș fi vrut pe fiecare diferit de celălalt, dar cum nimic nu mi se lega, am făcut un mix de teme, subiecte și abordări care nu au făcut decât să mă țină pe loc. Vedeam la alții bloguri pe teme culinare, voiam și eu unul. Apoi, pe teme de călătorii sau fotografii, voiam și eu… nu unul, ci două. Și tot așa, schimbând teme și abordări, mi-am ales și numele domeniilor/blogurilor. Neinspirate alegeri, dar nu mai am cum să dau înapoi.

 



Pe cuvânt!” a fost ales în joacă. Am verificat disponibilitatea, am înregistrat domeniul crezând că pot să-i schimb ulterior numele(!!!)… și iată-l! Gol acum, cu articole migrate pe alt blog, cu zeci de încercări și nișe în cap, dar care, după umila mea părere, nu se potrivesc deloc cu numele domeniului și, implicit, titlului. Ziceam că-l dau… că-l ofer.
 

 

Astăzi am ales ce vreau să fac cu el. Nu mai schimb, nu mai pre(a)cumpănesc:

 

Va fi blogul meu de călătorii,

blogul pe care vă voi împărtăși experiențele mele, voi retrăi amintirile clipelor frumoase și momentelor de relaxare, pentru că, lasând la o parte fericirea de a fi mamă, părinte, și toate bucuriile și împlinirile ce derivă din aceasta, nimic nu te poate face să te simți mai bine decât  o fac călătoriile și aventurile pe tărâmuri necunoscute.

 

Case în Amsterdam

 

Fie că o faci din pasiune, fie pentru a te repune în formă, călătoria te poartă-n cele mai pure forme de exprimare ale frumosului, noului, inexplicabilului. Te poartă cu trup și suflet. Și… nu uita că, pe oriunde-ți umblă sufletul, găsești întotdeauna o mică portiță către marea și deplina fericire.

 

*sursa foto. The Independent